Castelul Bran este situat în județul Brașov, la aproximativ 30 de kilometri de orașul Brașov, într-o zonă pitorească între Munții Bucegi și Piatra Craiului. Acest castel este cunoscut ca fiind una dintre cele mai importante atracții turistice din țara noastră și este asociat legendei lui Dracula, care încă bântuie în imaginația oamenilor.

Primele documente care atestă existența acestui castel datează din timpul domniei lui Basarab Laiotă (1473-1476). Cetatea a fost construită în 1212 de către un cavaler german numit Dietrich, inițial din lemn, iar mai târziu a fost reconstruită în piatră în anul 1377, în timpul domniei lui Ludovic. La sfârșitul secolului al XV-lea, cetatea a fost vândută brașovenilor, împreună cu terenurile din jur. În limba germană, acest castel este numit "Torzburg", ceea ce înseamnă "cetatea porții", datorită locației sale pe locul unei stâne în zona numită "Bran" în 1377. Numele german s-a transformat în limba maghiară în "Terch" sau "Torcs", iar forma românească este "Turciu", nume care a fost folosit inițial de către Mircea cel Bătrân în 1413 și care acum este păstrat pentru pârâul Turcu care curge lângă castel.

Castelul Bran este construit pe stâncile abrupte ale Dealului Bran și, la început, a fost conceput ca o fortăreață de apărare, mai ales către sud, fiind format din două rânduri de ziduri pentru a ține inamicul la distanță. Zidul interior este construit din piatră brută de calcar, la care ulterior s-au adăugat cărămizi. Pe aceste ziduri se găsesc deschideri de tragere sub formă de dreptunghiuri așezate vertical, care demonstrează din nou scopul defensiv al cetății. În plus față de aceste deschideri verticale, există alte două deschideri orizontale (două la parter și două la etaj), acoperite cu obloane groase de lemn. Deschideri de tragere similare cu cele de la Castelul Bran pot fi găsite și la Cetatea Râșnov, precum și la alte cetăți țărănești din Transilvania.

Turnul donjonului se află în partea de nord a castelului și este construit pe stâncile abrupte. Accesul la vârful turnului (cea mai înaltă parte a castelului, cu patru etaje) se face printr-o scară îngustă de lemn, iar de acolo se pot observa împrejurimile, fiind un punct de observație strategic. Turnul, care era rotund în trecut, are acum o formă circulară și nu este turnul original, deoarece acesta a fost distrus de un fulger, iar în 1593 a fost reconstruit în același loc. După reconstruire, acesta a fost folosit pentru depozitarea pulberii de pușcă la parter, iar la etajul unu sau doi era o închisoare.

În anul 1395, Sigismund de Luxemburg, împărat german și rege al Ungariei, a folosit castelul ca bază strategică pentru a-l îndepărta pe Vlad Uzurpatorul, unul dintre rivalii lui Mircea cel Bătrân. Mai târziu, în 1407, Sigismund i-a oferit Castelul Bran lui Mircea cel Bătrân, iar acesta a rămas sub autoritatea Țării Românești până în 1419. Istoria castelului a continuat și mai târziu, când în 1920 Consiliul Orășenesc Brașov l-a donat reginei Maria a României ca semn de recunoștință pentru contribuția sa la realizarea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918. Regina Maria l-a renovat și l-a lăsat moștenire fiicei sale, principesa Ileana, sora lui Carol al II-lea. După expulzarea familiei regale din țară, castelul a intrat în proprietatea statului român și a fost abandonat și devastat. Castelul a fost redeschis pentru vizitatori în anul 1956.